„ALDE consideră că acest referendum este unul electoral, el antrenează modificări legislative. Sunt două decizii ale CCR care ne spun că nu este de admis un referendum care va duce la modificarea Constituției, pentru că acolo Constituția și legile reglementează o altă procedură. Rămâne la latitudinea fiecăruia să prezinte și să voteze cu DA sau NU la acest referendum. Eu am încercat să explic cât mai clar aceste întrebări, dar este decizia fiecăruia dintre cetățeni dacă suportă acest referendum sau nu. Aș fi așteptat ca cei care l-au promovat să vorbească mai mult, însă nici ei nu o fac”, a afirmat Norica Nicolai, luni, la RFI.
Ea a adăugat că demersul șefului statului este folosit doar în scopuri electorale, lucru care discretizează consultarea populației prin referendum
„Văd în societatea românească un dublu mesaj. Unii spun prezentați-vă la referendum, deși de pildă la referendumul de familie nu s-au prezentat. Cred că este în continuare o lipsă de respect față de instituțiile fundamentale ale democrației și referendumul este unul dintre ele. Dacă îl utilizăm doar din rațiuni electorale, fără să îi dăm suportul pe care îl are în Constituție și pe care îl merită, ca o formă democratică de consultare a populației, cred că discredităm și această instituție, la fel ca și altele, care au căzut în derizoriu”, a completat eurodeputatul ALDE.
Norica Nicolai, care deschide lista candidaților ALDE la alegerile europarlamentare, a mai spus că referendumul induce nevoia unei schimbări a Constituției, ceea ce nu este posibil.
Întrebată de ce nu s-ar putea ca aleșii să înceapă o dezbatere referitoare la modificarea Legii fundamentale, europarlamentarul ALDE a afirmat că în prezent „Parlamentul nu are o majoritate care să-i permită să abordeze o reformă constituțională. Avem niște reguli foarte clare”.
Cele două întrebări ale referendumului din 26 mai care vor fi incluse pe buletinul de vot sunt: 1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.